Principalul curs de apa este Crisul Negru, raul cel mai insemnat din intregul bazin hidrografic al Crisurilor datorita marimii bazinului sau de receptie, de aproximativ 4.450 km2.

Din Muntii Bihorului, principalii afluenti ai Crisului Negru sunt: pe dreapta - Crisul Baitei, Sighistelul, Crisul Pietros (care, prin afluentul sau Galbena colecteaza apele din platoul carstic al Padisului) si valea Nimaiesti. Datorita marimii bazinelor colectoare, a pantei accentuate de scurgere din sectoarele lor superioare, a gradului mare de acoperire cu vegetatie, a substratului petrografic impermeabil si, mai ales, datorita cantitatii insemnate de precipitatii (media anuala intre 800 mm in depresiunea Beiusului si 1400 mm in munti), aportul de ape in Crisul Negru este deosebit de insemnat.

Afluentii de stanga ai Crisului Negru isi au originea in Muntii Codru-Moma. Un aport mai insemnat de ape il aduc in colector izvorul Boiu (care colecteaza apele din valea Cristiorel, Izbuc, valea Tarinii si o parte din apele din platoul carstic al Vascaului), vaile Briheni, Tarcaita, Finis, Valea Mare, Arman, Soimi, Petid, Ratasel. Totusi, cantitatile de apa pe care acesti afluenti le aporteaza Crisului Negru sunt mult mai mici decat afluentii de dreapta ai raului. Aceasta se datoreaza atat suprafetei colectoare mult mai reduse, cat si precipitatiilor mai reduse (700-800 mm anual), gradului mare de acoperire cu paduri, substratului petrografic partial impermeabil.

In amonte de Carpinet, Crisul Negru are panta mare (30-40m/km), ea scade spre vest fiind in jur de 5m/km la Beius si 0,2m/km in aval de Tinca.

Debitul Crisului Negru variaza in functie de cantitatea de precipitatii, vara nivelul fiind mai scazut, precipitatiile fiind mai putine.