Inscris in peisajul framantat de la izvoarele Crisului Baita, acest impunator fenomen carstic se afla la obarsia Vaii Crisurilor, la o altitudine de 674 m.

Din soseaua care urca in lungul Crisului (traseu turistic marcat cu triunghi rosu) se desprinde pe stanga, dupa 3 km de la localitatea miniera Baita-Plai, o poteca taiata in versantul stancos, care, patrunzand curand in padurea de fagi ce imbraca malurile vaii, castiga progresiv in inaltime, pana intr-o poienita unde intalneste apa Vaii Cosurilor. Mergand in continuare pe firul acesteia se ajunge la picioarele unei faleze inalte de calcar ce intrerupe net valea. Aici se deschide o arcada neobisnuit de regulata, masurand 10 m inaltime si 12 m latime, de sub care se iveste apa Vaii Cosurilor.

Marea arcada de la intrare este urmata de un spatiu larg, orizontal, a carui podea este acoperita de bolovanisul adunat pe malurile cursului de apa. In partea opusa, apa se arunca peste o cascada de 4 m inaltime, la picioarele careia vartejurile au sapat in piatra o excavatie circulara, cu pereti slefuiti, numita, in limbaj geomorfologic, marmita.

Depasirea pragului format de aceasta cascada permite accesul intr-o sala vasta de aproximativ 20 m diametru, care constituie de fapt fundul in intregime luminat al unui mare aven. Peretii verticali si lustruiti de siroirea apelor se ridica la 30-35 m inaltime, in timp ce pe podea zace un larg con de daramaturi amestecate cu frunze moarte si acoperite de zapada pana catre inceputul verii.

Dincolo de acest con, in latura stanga a salii, se afla deschiderea stramta a unei galerii, de obicei ocupata in intregime de apele care razbat pe aici in fundul avenului. Dupa perioade secetoase indelungate atunci cand debitul torentului scade mult, acesta nu mai apare decat la baza falezei calcaroase, in talvegul vaii, iar galeria poate fi parcursa, nu fara greutati, pe o lungime de 89 m, pana la un put adanc, inecat de ape.